Suprapopularea planetei sau infertilitate globală?

By | 15 aprilie, 2012

Mi se pare tot mai agasant să îl văd pe Mircea Badea cum repetă la nesfârşit, ca un tonomat, balivernele cu suprapopularea planetei, cum că suntem 7 miliarde, că „ne puim” prea mult şi că plantea nu ne mai poate hrăni pe toţi. Pe lângă faptul că nu se poate stabili cu exactitate câţi suntem pe planetă, nici afirmaţia că aceasta este suprapopulată nu are vreun fundament ştiinţific, fiind vorba aici doar de pură propagandă.

Iată că de curând, la Bucureşti, s-a desfăşurat o reuniune prilejuită de Săptămâna Naţională de Conştientizare privind Fenomenul Social şi Medical al Infertilităţii. Evenimentul a fost organizat în parteneriat de „SOS Infertilitatea” şi „Fertility Europe”.

Cu această ocazie ziarul Gândul a realizat un interviu cu Clare Lewis-Jones, preşedintele „Fertility Europe” şi iată ce spune aceasta întrebată fiind dacă infertilitatea reprezintă o problemă majoră în Europa:

Da, este. Şi nu numai în Europa. Infertilitatea este o problemă globală. Statisticile arată că un cuplu din şase are probleme în a aduce copii pe lume. În unele zone acest procent poate fi chiar mai mare, incidenţa infertilităţii în rândul populaţiei de vârstă reproductivă poate fi încă şi mai semnificativă. Persoanele ar trebui să prevină infertilitatea şi să aibă grijă prin stilul lor de viaţă, însă infertilitatea poate avea impact asupra oricui, adesea fără legătură cu ceea ce alegi să faci în viaţă.

Păi şi atunci cum rămâne cu suprapopularea?! Pentru ca populaţia globului să rămână cel mult constantă, fiecare cuplu trebuie să aibă cel puţin 2 copii!

Referitor la problema suprapopulării, consider că aceasta este falsă din start, deoarece nu există niciun criteriu sau metodă care să stabilească numărul de locuitori de la care planeta “nu mai poate suporta”, dacă are vreo logică să spui asta. Cred că natura are mecanismele ei de echilibru şi nu e nevoie ca vreun creier luminat de humanoid să intervină în aceste probleme.

Apropo, dacă toţi cei presupuşi 7 miliarde de locuitori ai Pământului ar fi adunaţi la un loc şi fiecărei familii i s-ar repartiza o casă cu un mic teren în jur, ştiţi ce suprafaţă ar ocupa?!  O întindere cam de mărimea Texasului! Deci Texasul ar putea să ne hrănească pe toţi, dacă am duce un trai decent!

Aşa cum spunea şi Gandhi:

Lumea este suficient de mare pentru a satisface nevoile tuturor, dar va fi mereu prea mică pentru a satisface lăcomia unora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge