Dacă aș spune că românii sunt nesimțiți sau proști, e clar că aș face o generalizare, iar generalizarea înseamnă manipulare. Totuși, impresia pe care o ai atunci când mergi pe stradă sau frecventezi spații publice, este aceea de totală nesimțire sau prostie. Dar despre ce este vorba de fapt mai mult, de nesimțire sau de prostie?
De exemplu, Bucureștiul e plin de cocalari cu mașini nemaipomenite, pe care le parchează ori pe trecerea de pietoni, ori în stația de autobuz, de-a curmezișul trotuarului, ori chiar pe linia de tramvai. Și nu numai că le parchează ”pe unde vrea mușchii lor”, dar uneori chiar stau cu orele în mașină ca să-și pipăie smartfoanele de 500 dă euro. Alții au obiceiul să stea ore întregi în fața blocului cu motorul mașinii pornit, tot doar ca să-și butoneze smartfonul, așa că, dacă faci imprudența să deschizi fereastra riști să te sufoci de la gazele de eșapament. Nesimțire sau prostie?
Pe urmă, dacă te uiți pe trotuar (mă uit des când plimb câinele), din 2 în 2 metri vezi scuipați, peste tot ambalaje, peturi, resturi de mâncare, chiștoace de țigară… Treceam într-o zi pe lângă o casă din aceea de pariuri, sau cazino și văd pe ușă un afiș prin care cetățenii erau rugați insistent să nu mai arunce pe jos chiștoacele de țigară. Și chiar în fața ușii respective, ce credeți, era un covor de… chiștoace de țigară. Nesimțire sau prostie?
În scara blocului, cei de la administrație au pus un container pentru colectarea materialelor din plasic. Dar, dacă te uiți ce aruncă acolo vecinii, vezi și pliante, cutii de bere, din nou chiștoace de țigară. Într-o zi am văzut și o cutie de pepsi care mai avea în ea ceva din băutură. Văzând că locatarii sunt indisciplinați, cei de la administrație au pus lângă cotainer, nu unul, ci două coșuri de gunoi, pentru deșeurile de alt tip, dar aruncatul gunoaielor aiurea a continuat. Nesimțire sau prostie?
Ieri seară am fost la un supermarket din cartier și înaintea mea era o tută care își descărca camionul de produse (că așa cumpără românul, cu camionul) pe banda rulantă de la casierie. Dar nu așa cum ar trebui, ci cam la un metru distanță de clientul dinaintea ei, lăsând astfel un mare gol pe bandă, iar a trebuit să aștept să pot să-mi așez și eu acolo ce aveam de cumpărat. Mai mult, nu și-a pus nici bagheta aceea de delimitare între ce cumperi tu și ce cumpără cel din spatele tău, pentru ca produsele să nu se încurce între ele. Iar eu nu puteam să iau un astfel de delimitator, pentru că din cauza golului lăsat pe bandă de deșteaptă, nu puteam să ajung până la ele. Până la urmă am reușit să rezolv problema, dar la ieșire, unde este o masă pe care îți poți pune produsele în sacoșă și le poți aranja, era tot idioata care își înșirase geanta, sacoșele și produsele pe toată suprafața mesei ocupând astfel singură tot spațiul a trei persoane. Nesimțire sau prostie?
Aș putea continua mult și bine cu astfel de exemple. La o primă evaluare, e clar că e vorba de nesimțire crasă în toate aceste exemple, dar, dacă stai și te gândești puțin, acești oameni procedând în acest mod nu provoacă neajunsuri numai celor din jur, ci, prin faptul că suntem toți o comunitate, un sistem integrat, provocând astfel de situații, nesimțiții îngeunează bunul mers al întregului ansamblu social și astfel își produc neajunsuri și lor înșile. Și să îți produci sigur un neajuns este o dovadă clară de prostie. Deci, în concluzie, e vorba și de nesimțire și de prostie, dar în primul rând de o mare nesimțire.