De vreo 30 de ani tot suntem intoxicați cu o idee care a devenit un fel de mantră a celor care se pretind a fi guru în domeniul economiei. Se pare că idealul tuturor cetățenilor din țările cu economie de tip capitalist este acela de a realiza creștere economică, dacă se poate cât mai mare.
Mai întâi să vedem care este definiția dată de specialiști creșterii economice:
Creșterea economică reprezintă variația pozitivă a producerii de bunuri și de servicii într-o economie pe o perioadă determinată, în general îndelungată. Indicatorul cel mai utilizat pentru a măsura creșterea este produsul intern brut (PIB).
Asta înseamnă, mai pe înțelesul tuturor, că de la an la an trebuie să producem tot mai mult, adică PIB-ul trebuie să crească practic la infinit și de fiecare dată când acesta scade, trebuie să ne îngrijorăm foarte tare, pentru că asta înseamnă că avem recesiune și acest lucru dăunează foarte mult economiei.
Dar s-a întrebat cineva de ce avem nevoie mereu de creștere economică? Creșterea continuă este ceva total nenatural. În natură totul se desfășoară în cicluri, lucrurile cresc, după care descresc, după care iar cresc ș.a.m.d. Organismele vii au o perioadă ce creștere rapidă, apoi vine o perioadă de încetinire și stagnare, corespunzătoare maturității, după care vine declinul inevitabil.
Într-o economie naturală, bazată doar pe satisfacerea necesităților tuturor oamenilor, creșterea economică nu este necesară. În orice caz, nu tot timpul și nu în mod accelerat.
Să luăm un exemplu! Să zicem că populația unei țări are nevoie de 10 milioane de tone de mere pe an. În acest caz, într-un an economia va produce 10 milioane de tone pentru consumul intern și încă 50 de milioane de tone pentru export. În total deci 15 de milioane de tone de mere într-un an. În acest mod se asigură consumul intern și se mai câștigă un surplus de capital din export. Anul următor, dacă se vor produce tot 15 de milioane de tone, creșterea economică va fi zero, dar economia tot va câștiga ceva din export. Prin urmare, de ce ar fi necesar ca în anul următor, producția de mere să crească, să zicem la 20 milioane de tone și anul următor la 30 de milioane de tone și tot așa. Nu este o nebunie să vrei să produci din ce în ce mai mult fără să ai nevoie?
Atunci, de ce suntem învățați mereu că trebuie să avem creștere economică și dacă nu avem, e mare nenorocire?
Explicația pentru acest lucru nu am văzut să fie dată până acum de vreun economist neoliberal, care face propagandă la televizor, dar iată care este părerea mea! Creșterea economică este necesară pentru ca firmele și populația să poată achita creditele și dobânzile la bănci. Băncile, prin sistemul rezervei fracționate, creează bani din nimic pe care apoi îi împrumută de până la nouă ori și percepe dobândă de fiecare dată (găsiți informații detaliate pe Internet despre acest sistem). Problema este că banca nu creează și banii pentru plata dobânzii, deci companiile și toți cei care produc în economie, vor trebui să se bată și să concureze cu ceilalți pentru a obține acești bani de pe piață. De aceea avem nevoie mereu de creștere economică, pentru ca bancherii să se îmbuibe tot mai mult din munca noastră.
O astfel de economie, duce în mod inevitabil la consum exagerat de produse și o risipă uriașă de resurse și în mod categoric nu poate continua la nesfârșit. Așa cum un organism viu este în final răpus de cancer, o economie bazată pe creștere economică infinită, la un moment dat se va prăbuși.
La ceea am spus până acum economiștii neoliberali vor veni cu contraargumente. Unul dintre acestea ar fi că odată cu creșterea populației, este nevoie de mai multă producție și deci și de creștere economică. Este adevărat, dar, dacă ne uităm la țările dezvoltate vom vedea nu numai că populația nu crește, ci dimpotrivă, în ultimele decenii a scăzut foarte mult. Și tocmai acestea sunt țările unde se clamează mereu necesitatea creșterii economice tot mai mari.
Un alt argument în favoarea creșterii economice este acela că, pe măsură ce societatea se dezvoltă, apar noi necesități. Da, apar nevoi noi, care sunt produse artificial, prin marketing și publicitate, de către companiile care aleargă după profit. Deci cauza noilor necesități sunt tot multinaționalele și băncile.
O economie naturală și axată doar pe nevoile oamenilor nu ar trebui să aibă o creștere continuă și accelerată, ci aceasta ar trebui să urmeze ciclurile naturale. Economia poate crește, dar poate și scădea în funcție de necesitățile reale ale societății. Totuși nu trebuie să confundăm ciclurile naturale cu ciclurile boom-recesiune, care sunt cicluri create în mod artificial de către bănci pentru a extrage bogăția de la cei care produc.
Din cauza explicata in articol am numit ce e acum RISIPONOMIE. Economie nu mai e de mult. Termenul ‘economie’ folosit in contextul actual e un non-sens.
Da, am mai vorbit și eu despre acest paradox al capitalismului: economie prin risipă (consum).
Bine gandit si bine scris . Multumesc .