A apărut o teorie susținută în special de preoți care spune că urarea ”Crăciun Fericit” ar fi greșită deoarece reprezintă un pleonasm. Explicația este aceea că evenimentul nașterii Mântuitorului este în sine un eveniment fericit și deci alăturarea termenului ”fericit” la ”Crăciun” ar fi redundantă.
Greșeala în cazul susținătorilor acestei teorii este aceea că se face confuzie între eveniment și sărbătorirea acestuia. Nașterea lui Iisus a fost un prilej de bucurie, dar ziua în care sărbătorim în fiecare an evenimentul nu este întotdeauna fericită și nu pentru toată lumea.
De exemplu, știu pe cineva care pe data de 24 decembrie a chemat preotul să îi împărtășească mama care este pe moarte. Se poate spune despre această persoană că a avut un Crăciun fericit?
Pe 25 dimineața, când mă întorceam de la lucru, am văzut o persoană fără adăpost, care, pe acel ger, dormea pe stradă pe gura unui canal înfofolită în boarfe. Avea acea persoană un Crăciun fericit?
Cât de fericiți sunt de Crăciun cei care lucrează, cei care sunt la spital cu boli grave sau accidente, cei care tocmai s-au despărțit de partener, cei care și-au pierdut casa sau locul de muncă? Aș putea continua cu multe alte exemple.
Închei cu un exemplu din istoria recentă: cam cât de fericiți credeți că au fost soții Ceaușescu în ziua de Crăciun din 1989? În concluzie a-i ura cuiva un Crăciun fericit e cât se poate de corect și normal pentru că se referă la circumstanțele actuale ale sărbătoririi evenimentului și nu la eveniment în sine.
Sarbatori fericite!