Originile socialismului fabian

By | 4 martie, 2012

Câţiva dintre cei mai erudiţi membri ai claselor bogate şi intelectuale ale Angliei au format o organizaţie pentru perpetuarea conceptului colectivist, dar nu după litera lui Marx. S-a numit Societatea Fabiană. Numele este semnificativ, pentru că a fost ales în onoarea lui Quintus Fabius Maximus Verrucosus, general Roman care, în secolul II B.C., l-a ţinut pe Hannibal în şah, epuizându-i armata prin diverse tactici militare de întârziere, manevre fără sfârşit şi evitând confruntarea pe cât posibil. Spre deosebire de marxişti care se grăbeau să ajungă la putere prin conflict direct cu guvernele existente, fabianiştii erau dispuşi să aştepte, să ocolească lupta, lucrând liniştit şi cu răbdare din interiorul guvernelor pe care le ţintiseră. Pentru a sublinia această strategie şi pentru a se separa de marxişti, au adoptat o broască ţestoasă ca simbol. Scutul lor oficial portretizează imaginea unui lup în blană de oaie. Cele două reprezentări însumează perfect strategia lor.

lupul in blana de oaie

Este acum 1884 şi ne găsim în Surrey, Anglia observând un mic grup de fabianişti, stând în jurul unei mese, în eleganta casă a lui Sydney şi Beatrice Webb, doi dintre membrii lor de frunte. Aceştia vor deveni cunoscuţi mai târziu în lumea întreagă drept fondatorii Şcolii Engleze de Economie. Casa lor a fost donată Societăţii Fabiane şi a devenit cartierul general al organizaţiei. În jurul mesei se află figuri cunoscute, cum ar fi George Bernard Shaw, Arnold Toynbee, H.G. Wells şi mulţi alţii de acelaşi calibru. Apropo, Societatea Fabiană încă există şi mulţi oameni de la vârf îi sunt membri, printre aceştia aflându-se şi (fost) prim-ministrul Angliei, Tony Blair.

H.G. Wells a scris o carte menită să servească drept ghid, aratând cum poate fi implementat colectivismul în societate fără a atrage atenţia sau isca vreo opoziţie. S-a numit Conspiraţia pe faţă (The Open Conspiracy), iar planul a fost detaliat în amănunt. Fervoarea lui a fost intensă. A spus că religiile vechi vor trebui să facă loc noii religii a colectivismului. Noua religie ar trebui să fie statul, a spus el, iar statul va trebui să comande întreaga activitate umană, având elitişti precum el în funcţiile de conducere. Pe una din primele pagini stă scris: “Această carte arată direct şi pe cât posibil de clar ideile esenţiale ale vieţii mele, perspectiva lumii mele… Aceasta este religia mea. Acestea sunt obiectivele mele directe şi criteriul a tot ceea ce fac.” [nota: H.G. Wells, The Open Conspiracy (New York: Doubleday, Doran and Co., 1928), p. vii.]

Când a declarat colectivismul ca fiind religia sa, era serios. Asemenea altor colectivişti, a simţit că religia tradiţională este o barieră în calea acceptării puterii statale. Este un competitor pentru loialităţile omului. Colectiviştii privesc religia drept un mecanism prin care clericii ţin masele încătuşate, oferindu-le o viziune a ceva mult mai bun în lumea ce va să vină. Dacă vrei să schimbi ceva, nu încătuşare este ceea ce îţi doreşti. Din contra, vrei descătuşare. De aceea Marx a numit religia opiumul popoarelor. Stă în calea schimbării revoluţionare. Wells a spus că noul opium ar trebui să devină colectivismul, o viziune a unor lucruri mult mai bune în lumea de mâine. Noua ordine trebuie construită pe conceptul că indivizii nu reprezintă nimic în comparaţie cu lungul continuu al societăţii, şi că numai servind societatea reuşim să ne conectăm la eternitate. Era foarte serios.

Planul din “Conspiraţia pe faţă” a fost urmat în toate dependenţele britanice şi în Statele Unite. Drept rezultat, lumea de astăzi este foarte aproape de viziunea lui H.G. Wells. Închinarea în faţa zeului numit societate a devenit noua religie. Nu contează în ce fel ne este insultată demnitatea sau libertatea, ni se spune că este necesar pentru propăşirea societăţii, şi aceasta este piatra de temelie a încătuşării sub lanţurile colectivismului. Mai marele bine pentru grupul mai numeros a devenit opiumul maselor.

Margaret Cole a fost conducătoarea Societăţii Fabiane în 1955 şi 1956. Tatăl ei G.D.H. Cole, a fost unul dintre liderii timpurii ai organizaţiei încă de prin 1937. În cartea sa, “Povestea socialismului fabianist” [The Story of Fabian Socialism], descrie legătura comună ce îi ţine pe colectivişti împreună. Ea spune:

Fabianiştii sunt, în acord cu propriul lor simbolism, lupi în blănuri de oaie şi aceasta explică de ce stilul lor este mult mai eficient în ţări unde tradiţiile parlamentare sunt bine stabilite şi unde oamenii se aşteaptă să aibă o voce în propriul lor destin politic. Leniniştii, pe de altă parte, au tendinţa de a fi lupi în blănuri de lupi şi stilul lor este mult mai efectiv în ţări în care tradiţiile parlamentare sunt slabe şi unde oamenii sunt obişnuiţi oricum cu dictaturile.

Pot fi în dezacord asupra stilului; pot fi în concurenţă pentru rolul dominant în Noua Ordine Mondială ce va să vină, pentru cine va deţine cele mai înalte poziţii în piramida puterii; pot chiar trimite armate opuse să lupte pentru a stabili întâietatea teritorială asupra unor porţiuni ale globului, dar niciodată nu se ceartă în privinţa ţelurilor. Pe tot parcursul acestui drum, sunt fraţi de sânge pe sub piele şi întotdeauna se vor uni împotriva duşmanului comun şi anume împotriva oricărei opoziţii la adresa colectivismului. Este imposibil să înţelegem ce se întâmplă în Războiul împotriva Terorismului astăzi, fără a fi conştienţi de această realitate. (altermedia.info)

Sursa

Am postat acest articol, pentru că în ultima vreme socialismul, ca ideologie pură, este demonizat tot mai mult şi făcut responsabil pentru toate crizele care afectează acum statele planetei. Şi mulţi nu înţeleg cum stă treaba şi ce se află în spatele acestei chestiuni.

Întrebarea firească este, de ce nişte intelectuali bogaţi, care au tot interesul să-şi păstreze privilegiile şi averea, ar promova o teorie, care are la bază colectivismul? Asta se întâmplă deoarece, din start, ideologia lor nu este menită să apere interesele celor mulţi şi săraci, promovând echitatea şi egalitatea socială, ci urmăreşte să creeze un sistem totalitar global, în care o imensă masă de sclavi, egali în sărăcie, să fie condusă de o elită extrem de puternică şi de bogată, o sinteză între comumism şi capitalismul corporatist.

Elitele au procedat şi procedează întotdeauna la fel: în loc să lase masele să se organizeze singure şi să-şi apere interesele, confiscă ele idealurile şi valorile umanităţii, pentru a le dirija şi manipula în propriul interes. Exact asta se întâmplă acum în lume, cu mişcările gen “Occupy Ceva”, “Anonymous” sau “primăverile arabe” sau de alt fel. Aşa că, mare atenţie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge