Forţa protestelor constă în mesajul transmis

By | 19 ianuarie, 2012

Am mari îndoieli că protestele din toată ţara, care ţin deja de o săptămână, vor duce în mod direct, chiar acum, la demisia lui Traian Băsescu, a lui Boc şi implicit la căderea guvernului. Cei de la conducere se agaţă prea mult de putere şi de poziţiile câştigate până acum, pentru a ceda prea uşor.

Iar, în ceea ce îl priveşte pe Băsescu, la cum îl ştim, acesta nu se va da în lături de la nimic şi va fi capabil de orice, inclusiv, în opinia mea, să folosească muniţie de război împotriva manifestanţilor, în caz că va primi aprobare de la „Marele Licurici”.

În concluzie, nu cred că protestele paşnice, ale unor oameni sărmani, care îşi strigă necazurile cu lozinci haioase, vor sensibiliza în aşa măsură clica aflată la putere încât să ia deciziile necesare, corecte şi onorabile în această situaţie.

Ceea ce contează însă şi ceea ce va avea efecte viitoare, este faptul că mesajele acelor oameni şi tot ceea ce se întâmplă în aceste zile ăn România este văzut de o ţară întreagă şi de o planetă întreagă.

În aceste condiţii, în care actuala putere nu mai are practic nicio legitimitate, este greu de crezut că la viitoarele alegeri, în cazul în care va câştiga măcar un partid din actuala coaliţie de guvernare, va fi clar pentru toată lumea, inclusiv pentru opinia publică internaţională, că acestea au fost câştigate prin fraudă.

Acesta este şi motivul pentru care Emil Boc a manifestat azi în declaraţii o mare teamă pentru alegeri anticipate. Dacă s-ar ţine acum alegeri anticipate, PDL, UNPR şi UDMR ar ieşi definitiv din politică şi a intra direct în groapa de gunoaie a istoriei.

Actualele manifestaţii populare sunt o bună lecţie şi pentru opoziţie. Ludovic Orban a simţit deja pe pielea lui duşul rece al mulţimii de protestatari. Dacă partidele din USL şi alte formaţiuni politice, care au acum pretenţii de guvernare nu vor înţelege că în democraţie trebuie să ţii cont de populaţie şi societatea civilă, tratând cetăţenii cu respect şi apărându-le interesele, vor avea cu siguranţă aceeaşi soartă ca şi Traian Băsescu şi gaşca lui portocalie.

6 păreri la “Forţa protestelor constă în mesajul transmis

  1. Alex

    Hm, cred ca-i singura data-n viata cand n-ai voie sa gandesti pesimist! Ne gandim cu totii ca chioru n-o sa pice, dar avem obligatia sa credem ca a si cazut! Profetia care se autoimplineste;) Cum a cazut Ceasca? Lumea pe strada striga Ceausescu a cazut, slogan mult mai eficient decat Jos Ceausescu.Inconstient, cand strigi jos, admiti ca inca nu l-ai doborat.
    Sunt suficiente cateva mii de opinii alde n-o sa cada, si in cateva zile lumea se va intoarce acasa. Ori lumea nu striga ca sa se defuleze, a facut asta ani, la colt de bloc, in scara, la un pahar sau la telefon. Miza acum e alta.

  2. Alex

    Ar merge si psihologie inversa-pedeleii stiu asta, d-aia nu-si aduc oamenii in strada, ar amplifica reactiile.

  3. Dan Tănăsescu Post author

    Da, dar având în vedere că Băsescu este atât de nesimţit, încât nu va demisiona de bună voie, va părăsi Cotroceniul, numai dacă îl scoate cineva cu forţa de acolo. Şi văd că opoziţia nu prea se oboseşte cu suspendarea lui.

  4. Alex

    Parca ceva nu se leaga, retelele de socializare erau controlate bine-mersi, acum au ajuns promotoarele revolutiei. Doar la alegeri va fi organizare adevarata. Dupa alegeri, va castiga fie Basescu, fie altul care sa faca la fel.
    Deja ma simt vinovat pentru toate comentariile anterioare, vazand bloggeri sau useri anonimi care din curtoazie arunca ceva caractere(pot face o statistica a nesimtirii),dar nu are sens.

    Despre romani-partea I
    Nişte grandomani anunţau că românii ar fi poporul ales. Alţi grandomani perverşi au inventat istoria glorioasă, acea istorie în care românul a rezistat provocarilor timpului.
    Cum pentru un intelectual sună meschină şi ieftină autolăudarea, soluţia găsită a fost mândria de român-indirect ne lăudăm pe noi ca români, dacă pare forţat cultul personalităţii.
    Se pare că o “mână criminală” a vrut să demonstreze constant tocmai contrariul-românii sunt o adunătură de vite, cu psihologia specific turmelor. Învăţaţi să lingă mâna stăpânilor, îi muşcă pe cei mai slabi decât ei. Atât în comunism cât şi în capitalism, românii sunt aceeaşi turmă. Se înghesuie şi se calcă în picioare cu orice ocazie: de sărbători la biserici, când apar promoţii, reduceri de preţ, când cumpără alimente subvenţionate, când se îmbulzesc după pomenile electorale. Astfel românul demonstrează cât de ieftin a fost dintotdeauna: o sticlă de ţuică sau un litru de ulei, ăsta e viitorul lui, şi cu toate astea, e veşnic nemulţumit, cârteşte instinctiv împotriva puterii la colţ de stradă, în birt sau pe holul blocului. (Asta e valabil pentru ţaranii de la oraş; ţăranii de la ţară urlă peste gard, plăcerea de a vorbi tare având un iz de masculinitate tipic animalelor.)
    Nouă ni se potrivesc toate “promoţiile” grobiene, vulgare din lume, suntem candidaţii ideali! Saraci sau bogaţi, avem psihologia calicului scrisă în ADN. De sărbători românul mănâncă mai ceva decât porcii când sunt îngrăşaţi de Crăciun. Ajunge şi la spital, ghiftuit cu sarmale, fripturi şi în fine, tot ce reprezintă mâncare nesănătoasă, grea pentru majoritatea organelor interne. Mâncatul e un sport, deci ni se potriveşte “comandă 2 pizza şi primeşti una gratis”. Inclusiv în restaurante a pătruns ancestrala mentalitate, patronii doar sunt şi ei români, degeaba au muncit “în afară”, tot ghiorlani şi ţopârlani s-au întors. Aşa că avem restaurante groteşti, în care dacă reuşeşti să mănânci ca hămesitul 3 porţii “grele” pentru stomac, ficat şi pancreas, primeşti gratuit orice-ai mai comanda. Incredibil. Cât de bădăran să fii încât să te compromiţi în asemenea hal? Şi cât de mult să te umileşti citind în meniu specificaţia precum că nu se dă mâncarea pentru acasă??
    Românii nu ştiu ce e coada pe un singur rând, au instinctul tribal de a se asocia câte 2-3, şi a se îmbulzi invariabil, la casă, ghişeu, cabinet ş.a.m.d.
    Cât despre “cre(ş)tinismul” românesc, pentru 99% din populaţie acesta se rezumă la definiţiile pe care le-ar da un copil de 4-5 ani-şi acesta cu probleme.
    Una dintre cele mai drogate populaţii sunt românii: “Speranţa moare ultima”; românul nu are nevoie să acţioneze, îi e de ajuns să spere, în demenţa lui senilă, orice! Îşi poate imagina că i se va creşte salariul fără să o ceară, de parcă vreun patron idiot, sau însuşi statul ar avea vreun motiv să facă asta. De sărbători, ar trebui să nu mai existe acel La mulţi ani! însoţit de pelteaua de urări, acea diaree verbală cu iz de vomă, ci un sec Trăieşte mai departe în rahat!. Poate şi cu o completare: Ai măcar decenţa să recunoşti că-ţi place!

    Despre romani-partea II
    Prostituate-jurnalişti, prostituate-“bloggeri”, prostituate-politicieni, prostituate-vânzători, prostituate-“securişti” şi multe altele care plătesc TVA pentru prostituţie, spre deosebire de cele de pe străzi sau din hoteluri.
    Prostituata-politician, un câine care latră înzecit, pentru a merita osul, “apără” la nivel discursiv şi doar discursiv principii, cauze nobile, devenind imediat agresiv, “avocat” al puterii în general, al instituţiilor, al statului, pe principiul “întotdeauna cetăţeanul este vinovat, responsabil”.Relaţia stat-individ e mai veche decât cea dintre UE şi naţiuni, politicienii-prostituate avocaţi devenind rapid experţi în legislaţie, drept internaţional, apărând cu străşnicie “corectitudinea politică” ş.a.m.d. Îşî fac lecţiile de pe o zi pe alta, cu toate că unii s-au pregătit de mulţi ani pt acel rol în care au ajuns accidental.
    Prostituata-jurnalist, de multe ori lipsită de profesionalism, de multe ori fost activist PCR, fost securist şi actual formator/dezinformator de opinie, sau fost inginer silvicultor, fost inginer agronom, fost mecanic printr-o fabrica pe unde plimba ţeava, sau fost CAP-ist, în unele cazuri chiar absolvent de jurnalism, îşi joacă rolurile pentru care e plătit-fie critig aprig al puterii, critic negativist al societăţii, sau doar simplu antiromân convins, ce susţine că nimic nu merge în ţara asta. Sau atacator la persoană, sau fals analist politic, expert în orice problemă înternă sau internaţională, pe care ni le explică de parcă ar fi mutări la şah. “dacă albul mută calul, ar putea pierde dama, dar cum nu ştim dacă va muta pionul, deşi credem că o va face, rămâne de văzut dacă negrul se prinde, caz în care e interesant ce decizie ar lua albul, decizie care e posibil totuşi să nu-l surprindă pe negru, dacă e un jucător abil” bla bla . Filosofia lui dacă şi cu parcă, înălţată la rang de ştiinţă politică. Jurnalistul-prostituată, ca şi prostituata-politician, va lătra lung, chiar şi după ce primeşte osul. E cazul acelora care prin 2006-2007 şi chiar după încă nu aflaseră că Iliescu nu mai e la putere, înjurându-l cu falsă furie retorică. Prostituţia ziarelor ţine de tiraj, fiind disperate ca şi moderatorii după rating-uri. Adevărul rareori constituie ştire în sine, informaţia trebuie mereu să placă, sau să şocheze, sau să atragă, fiind deformată inevitabil.
    Prostituatele-vânzători vânează clienţii mai puţin informaţi despre unele produse şi servicii, făcând reclamă la ceea ce e prost şi nu se vinde, la servicii, contracte cu “clauze” ascunse sau greu de observat la prima vedere. Vânzătorii “apără” marfa de parcă ar fi nu doar al lor, ci ei înşişi ar fi producătorii ce acordă garanţia, dezvoltând comportamente de patron. Vânzătorul se pretinde expert în toate produsele expuse, deci electronist, chimist, matematician ş.a.m.d expert în analiza completă a oricărui produs; se va simţi jignit dacă reclami ceva sau ceri schimbarea obiectului. Din nou, “sistemul e perfect, individul greşeşte, e vinovat”. Prostituatele din service-uri vor face eforturi nebănuite pentru a demonstra că ai stricat produsul. Sau că măcar s-au găsit amprente personale pe el.
    Prostituatele-“securişti” sunt cei care observă, provoacă, şantajează, testează subiecţii îndeaproape sau de la distanţă, oferă informaţii de orice natură despre o persoană, considerate utile la un moment anume.
    Prostituatele-bloggeri, alţi câini de pază ai mizeriei, mai inofensivi decât mai sus-menţionaţii lătrăi.
    Asta va doriti cu totii, masturbandu-va cu ideea ca nu va place!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge