O chelneriţă de 25 de ani, care a refuzat o slujbă de prestatoare de “servicii sexuale” la un bordel din Berlin, se confruntă cu posibile reduceri ale ajutorului de şomaj, conform legislaţiei introduse în acest an.
Prostituţia a fost legalizată în Germania de mai bine de doi ani (articolul este scris în 2005 n.t.) şi proprietarilor de bordeluri – care trebuie să plătească impozit şi asigurări de sănătate pentru angajaţi – li s-a asigurat accesul la bazele de date oficiale cu locuri de muncă.
Chelneriţa, o şomeră specialistă în IT, a declarat că ea era dispusă să lucreze într-un bar de noapte şi mai lucrase într-o cafenea.
Ea a primit o scrisoare de la centrul de recrutare a forţei de muncă, care o anunţa că un angajator este interesat de “profilul” ei şi că ar trebui să-l sune. Cu ocazia asta femeia, care nu a fost identificată din motive legale, şi-a dat seama că telefonase la un bordel.
În conformitate cu reformele sociale din Germania, orice femeie sub 55 de ani care a lucrat mai mult de un an, poate fi obligată să accepte un loc de muncă disponibil – inclusiv în industria sexului – altfel pierde ajutorul de şomaj. În ultima lună şomajul în Germania a crescut pentru a 11-a lună consecutiv, ajungând la 4,5 milioane, menţinând astfel numărul celor fără un loc de muncă la cel mai înalt nivel de la reunificarea din 1990.
Guvernul s-a gândit să facă în cazul bordelurilor o excepţie pe criterii morale, dar a decis că acestea ar fi prea greu de deosebit faţă de baruri. Ca rezultat, centrele pentru locuri de muncă trebuie să trateze angajatorii care caută o prostituată, în acelaşi mod ca şi pe cei care caută o asistentă medicală dentară.
Atunci când chelneriţa a căutat să dea în judecată centrul de locuri de muncă, ea a aflat că acesta nu a încălcat legea. Centrele de locuri de muncă care refuză să sancţioneze, prin reducerea beneficiilor acestora, persoanele ce resping un loc de muncă, se confruntă cu acţiuni în justiţie din partea potenţialului angajator.
“Nu există acum nimic în lege care să împiedice trimiterea femeilor în industria sexului”, a declarat Merchthild Garweg, o avocată din Hamburg care este specializată în astfel de cazuri. “Noile reglementări spun că lucratul în industria sexului nu mai este ceva imoral şi astfel de locuri de muncă nu pot fi refuzate fără un risc pentru indemnizaţia de şomaj.”
Doamna Garweg a spus că femeilor care au lucrat în centrele de apel li s-au oferit locuri de muncă pe liniile telefonice erotice. La un centru de locuri de muncă din oraşul Gotha, o femeie de 23 de ani a declarat că a trebuit să participe la un interviu pe post de “model nud”, şi ar fi trebuit să raporteze apoi cu privire la acea întâlnire. Angajatorii din industria sexului îşi pot face publicitate, de asemenea, la centrele de locuri de muncă, o schimbare care a intrat în vigoare în această lună. Un centru de locuri de muncă, care refuză să accepte anunţul, poate fi acţionat în justiţie.
Tatiana Ulyanova, care deţine un bordel în centrul Berlinului, a căutat în baza de date online a centrului ei de muncă local pentru angajaţi.
“De ce nu ar trebui să apelez la angajaţii care trec prin centrul de locuri de muncă atât timp cât îmi plătesc impozitele la fel ca oricine altcineva?”, a spus doamna Ulyanova.
Ulrich Kueperkoch a vrut să deschidă un bordel în Goerlitz, în fosta Germanie de Est, dar centrul său local pentru locuri de muncă a retras anunţul său, care solicita 12 prostituate, spunând că ar fi imposibil să le găsească.
Dl Kueperkoch a declarat că a fost convins de existenţa cererii pentru un bordel în zonă şi are de gând să facă o cerere de despăgubire la cea mai înaltă instanţă. Prostituţia a fost legalizată în Germania în 2002, deoarece guvernul a crezut că acest lucru ar contribui la combaterea traficului de femei şi ar întrerupe legăturile cu crima organizată.
Doamna Garweg consideră că presiunile asupra centrelor de locuri de muncă, pentru a îndeplini obiectivele de ocupare a forţei de muncă, le vor determina în curând să-şi folosească autoritatea pentru a reduce ajutoarele de şomaj pentru femeile care refuză locurile de muncă în domeniul prestării de servicii sexuale.
“Acestea sunt deja pregătite să impingă femeile către locuri de muncă legate de servicii sexuale, dar care nu sunt considerate ca fiind prostituţie”, a spus ea.
“Acum, că prostituţia nu mai este considerată de lege ceva imoral, nu mai este nimic, în afară de bunăvoinţa centrelor pentru locuri de muncă, care să oprească împingerea femeilor spre locuri de muncă pe care nu vor să le accepte.”
Sursa: Telegraph.co.uk
Comentariul meu:
În eventualitatea că va fi şi la noi, cândva, legalizată prostituţia, acest lucru ar constitui şi în România o problemă serioasă, care ar trebui luată în calcul. Una e să doreşti să lucrezi în domeniul serviciilor sexuale, sau să mai fi lucrat şi alta e, femeie fiind, în căutarea unui loc de muncă, să fii obligată de instituţiile statului să lucrezi ca prostituată, sub ameninţarea pierderii ajutorului de şomaj.
Cred că o soluţie ar fi să existe un program de calificare în acest domeniu, al sexului pe bani, pe care să-l urmeze numai cine doreşte. În caz contrar statul s-ar transforma în cel mai mare proxenet din ţară! 
