În 2004, în calitatea sa de atunci, de candidat la Preşedinţia României, Traian Băsescu trimitea o scrisoare fiecărui cadru didactic din România, în care arăta cum are el de gând să sprijine învăţământul românesc.
Stimate domnule profesor,
M-am gândit bine ce responsabilitate îmi asum prin candidatura mea la Preşedinţia României. Misiunea mea ca preşedinte este una foarte importantă. Trebuie să fac România să funcţioneze, să devină performantă. Însă nici o ţară nu poate progresa dacă Educaţia şi Învăţământul nu sunt considerate, şi în fapte nu numai în vorbe, priorităţi naţionale. Eu doresc să înfăptuiesc acest lucru. Pentru aceasta am nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Este un fapt real că, în ultimii patru ani, dezastrul din Învăţământ produs de guvernarea PSD ne-a copleşit pe toţi. Cunosc bine nemulţumirile dumneavoastră: şcolile sunt insalubre, materialul didactic depăşit, reforma în învăţământ este incoerentă, salariile sunt ridicole. Eu cred că atunci când sunteţi nemulţumit, spuneţi, de fapt, că ţara este condusă prost.
Un guvern, dacă doreşte cu adevărat, poate găsi resursele necesare pentru a aloca învăţământului ceea ce i se cuvine de drept. Cum a reuşit Bulgaria, o ţară mai modestă decât a noastră, să aloce învăţământului 6 – 7% din PIB? Şi asta încă din urmă cu 10 ani. Bulgaria are acum o şcoală foarte bună, nu ca sistemul nostru care se zbate într-o sărăcie lucie.
Astăzi, a fi profesor în România este mai curând un motiv de compătimire, decât un orgoliu. Aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple!
Ştiu că aţi reuşit să rezistaţi, desfăşurându-vă activitatea din pasiune şi dintr-un sentiment al datoriei, cu totul onorant, pe care-l aveţi faţă de copii, faţă de elevi.
Pentru aceasta, vă asigur că niciodată Educaţia nu va mai fi “cenuşăreasa” bugetelor de stat. Acum este nevoie, mai mult ca oricând, să eliminăm haosul din Învăţământul românesc. Este timpul ca banii Educaţiei să nu mai fie furaţi, pentru a acoperi pierderile din sectoarele nerentabile ale economiei. Este vremea să nu mai tolerăm acest sistem bolnav care încearcă să se consolideze.
Grija mea va fi aceea de a schimba regulile acestui joc, astfel încât domeniul educaţional să nu mai respire un aer toxic, ci unul cât mai sănătos.
Ca preşedinte, voi avea o relaţie de parteneriat instituţional cu primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Voi avea grijă ca problemele dumneavoastră să se regăsească pe agenda instituţiilor guvernamentale. Voi cere rezolvarea lor şi, împreună, vom găsi soluţii.
Vă asigur că veţi găsi în mine un susţinător al Educaţiei şi Învăţământului.
Cu sinceritate,
Traian Băsescu”
Scrisoarea am preluat-o de pe blogul Anei Birchall, care postează în continuare şi o parodie (pamflet) a acesteia. Am păstrat fragmentele de text îngroşate din varianta originală, pentru că sunt semnificative.
Apropo, făcând comparaţia cu situaţia de azi şi din cei 8 ani de regim Băsescu, voi câte minciuni aţi numărat în scrisoarea preşedintelui? 🙂
nu stiu cifrele exacte. Ceea ce stiu insa este ca, SI in domeniul Educatiei si Cercetarii, Basescu a adus pe cineva din afara sferei politice, mai precis din afara partidului din care provine, cu rezultate confirmate in propria-i cariera, si l-a pus sa faca treaba. Desigur, l-ai recunoscut in descrierea mea pe Funeriu. Un om de care toti sfertodoctii din invatamint se tem si pe care cam toti cei care sunt dispusi la calitate, concurenta si meritocratie il apreciaza.
Asta asa, pe scurt … 😉
coolnewz/Ratatouille´s last blog post ..Vrem o țară ca afară! Vrem o țară va afară??