În această după-amiază Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă înainte de plecarea la Bruxelles, unde mâine va partcipa la Consiliul European Informal de Iarnă, prilej cu care se va întâlni cu secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord Anders Fogh Rasmussen.

Printre multe alte lucruri despre care preşedintele a vorbit, legat de obligaţiile României ca membră NATO, despre “smart defence” şi alte probleme de apărare, la un moment dat a sugerat posibilitatea folosirii hackerilor români la asigurarea “securităţii cibernetice”.

România ar putea contribui la securitatea cibernetică – România are atâţia hackeri talentaţi. România ar putea fi un contributor important în conceptul de smart-defence. Avem atâtia hackeri talentati ce ar putea fi folositi pozitiv. Fie că vorbim de sisteme civile sau militare.

Oare domnul preşedinte nu ştie că în marea lor majoritate, activităţile hackerilor se încadrează în categoria infracţiunilor? Şi că aceste acţiuni sunt tocmai acelea care aduc atingere securităţii cibernetice?! Deci ce propune domnia sa, ca hackerii prinşi pentru diverse fraude şi atacuri informatice să nu mai fie anchetaţi şi condamnaţi şi să fie “reevaluaţi” şi recalificaţi ca “securişti cibernetici” în slujba NATO?!

Într-o declaraţie pe postul România TV, Gigi Becali s-a declarat scârbit de protestele pro Arafat spunând că nu este de acord cu susţinerea arătată de români pentru “un arab”.

Mie mi-e scârbă de protestul ăsta. Nu sunt de părere să luăm apărarea unui arab (…) Fiindcă nu-i creştin”, a spus Becali. “Ce minuni a făcut Arafat? A luat un sistem francez şi l-a implementat în România.

Sursa: Adevărul

Acest lucru dovedeşte încă o dată faptul că finanţatorul Stelei este o persoană lispită de verticalitate, un oportunist şi un impostor.  Îmi amintesc de seara când s-au anunţat rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2009, când Mircea Geoană ţopăia şi striga ca un disperat “Am învins!”şi “Mihaela, dragostea mea”, oierul din Pipera stătea în spatele său şi rânjea înercând să-şi facă simţită prezenţa în tabăra învingătorilor.

Mai apoi, după ce sorţii victoriei s-au întors în favoarea lui Băsescu, a trecut în cealaltă tabără, mai recent încercând chiar să-l convingă pe Corneliu Vadim Tudor să adere la “Mişcarea Populară” a Ioanei Băsescu.

La fel procedează şi acum încercând să sprijine făţiş interesele puterii:

„M-am uitat cu scârbă la televizor! Mi-e scârbă de românii care au ieşit în stradă!”, a declarat Becali. “Cum să ţin cu un arab împotriva preşedintelui ţării mele?”

Sursa: Gândul

L-aş întreba pe nea Jiji, dacă este el atât de creştin şi de patriot, de ce, în loc să-şi bage banii făcuţi în mod cinstit şi creştinesc, în palate poleite cu aur şi Maybach-uri, nu a făcut el un SMURD 100% românesc şi creştin şi de ce, în loc să-şi bage dolarii în clubul Steaua, ca să facă avere din trafic cu jucători de fotbal, nu a făcut el nişte spitale, policlinici, şcoli, sau cămine pentru bătrâni sau nevoiaşi??? Aud?!

SMURD-ul nu a fost creat de un om. Sistemul a fost creat cu banii românilor.

Traian Băsescu

Dacă este vreun duşman mai mare al apariţiei încă a unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat, uitând că el a fost fundaţie la Târgu Mureş, la care şi eu am contribuit cu 2% din salariu pentru că făcea un lucru bun.

Traian Băsescu

Doar bietul Raed Arafat scăpase de gura lui Băsescu, care vede vinovaţi peste tot, numai ce face el cu România nu vede!

Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului doresc să adresez tuturor românilor, din ţară şi din diaspora, cele mai calde urări de sănătate, înţelegere şi bucurie alături de cei dragi.

Fie ca această sărbătoare să ne aducă în suflet lumină şi puterea de a ne împlini aspiraţiile, să ne amintească să fim generoşi şi solidari cu cei care au nevoie de ajutorul nostru şi, în acelaşi timp, să ne ajute să păstrăm speranţa într-un viitor mai bun.

Crăciun fericit!

Sursa

Acesta este mesajul pe care Traian Băsescu îl adresează tuturor românilor cu ocazia sfintei sărbători a Naşterii Domnului.

Voi ce urare i-aţi face domnului preşedinte?

Titlul original de pe burtiera de la RTV, era “România plăteşte, românii decontează”, dar având în vedere că azi, în multe privinţe, România înseamnă Băsescu, am considerat că e mai potrivit să spun aşa.

România este de fapt Băsescu, pentru că acesta ia decizii în numele ţării fără să se consulte cu nimeni şi pune în pericol soarta a milioane de români, acţionând numai după ureche şi după toanele sale de moment.

Înainte de a pleca la Bruxelles la Summit-ul UE unde s-a discutat mult trâmbiţata şi aşa-zisa salvare a zonei euro, Băsescu se dădea atotştiutor şi propunea, la o conferinţă de presă, soluţii din partea României, pentru salvarea zonei euro:

Şeful statului s-a arătat de părere că schimbările ar trebui să fie făcute în două etape, prima fiind modificarea articolului 12 din tratat, cel privind deficitele excesive, care nu necesită ratificare de către parlamentele naţionale sau, în unele cazuri, de populaţiile anumitor state, prin referendum. În opinia sa, această variantă e una mai rapidă, fiind necesară în condiţiile de acum, când e nevoie de măsuri urgente.

Prin schimbarea articolului 12, ţările UE vor trebui să se încadreze într-o anumită limită a deficitului bugetar şi într-o limită de maxim 60% din PIB a datoriei naţionale. Modificarea ar trebui să aibă doar avizul consultativ al Parlamentului European şi al Băncii Centrale Europene.

A doua etapă, care poate dura până la doi ani, ar viza schimbarea tratatului de bază al UE, astfel încât să existe şi sancţiuni automate pentru ţările care nu îşi respectă limitele de deficit, astfel încât celelalte state comunitare să nu fie nevoie să plătească pentru ele.

Sursa: Ziare.com

Aici putem observa şi o tentativă abilă de a forţa schimbarea Constituţiei României, sub pretextul aplicării acestor noi prevederi din modificările tratatelor UE.

Acum după ce Summit-ul s-a terminat, Băsescu vrea să demonstreze nu numai că este expert în politici fiscale şi bugetare, dar şi că este un mare specialist în economie:

Traian Băsescu a declarat, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că s-a stabilit că UE va acorda o contribuţie de circa 200 de miliarde euro la FMI, din care 150 de miliarde contribuţie a statelor din zona euro şi 50 de miliarde – contribuţie a statelor non-euro.

Şeful statului a precizat că statele care sunt în acord cu Fondul nu trebuie să participe la această contribuţie şi a arătat că nimeni nu a ridicat problema ca aceste state să contribuie la împrumut.

“România n-ar fi incapabilă să participe – n-aş vrea să fie titlu – pentru că sunt diverse moduri de a participa”, a spus preşedintele, oferind exemplul creării unui plasament la BNR.

El a adăugat că “nu avem un excedent care să ne permită să facem cadouri”.

“Nu este o ofertă dar, dacă ni s-ar cere, nu suntem o ţară neputincioasă, putem reacţiona”, a spus Băsescu.

Sursa: RTV

Ce înţeleg eu de aici este că preşedintele speră că România va fi scutită de o parte din datoria la FMI, care este scadentă la anul, în contul acestei contribuţii la fondul de salvare a zonei euro. Iar rezultatul cel mai probabil este că România se va alege cu o datorie enormă în plus, pe care o va plăti tot poporul român şi aşa sărăcit şi chinuit inutil până acum de deciziile bezmetice ale lui Băsescu.

Toate astea se întâmplă în condiţiile în care România nu face parte din zona euro, deci nu are nicio obligaţie şi nu a beneficiat de mai nimic de pe urma calităţii de membru UE. Iar acum preşedintele nostru drag vrea să forţeze adoptarea monedei, când mai toate statele europene caută să fugă de ea şi să introducă în Constituţie nişte prevederi care vor distruge definitiv economia naţională, care e şi aşa pe butuci.

Tind să cred că toată gargara asta făcută de Băsescu în legătură cu reforma statului, cu bugetul prudent şi măsurile de austeritate, ascunde de fapt doar o foame nemăsurată de bani a statului, probabil din cauză că la anul începe returnarea împrumutului de la FMI, sau poate şi pentru că tot la anul sunt alegeri.

După ce preşedintele spune la televizor că nu se pot plăti pensii şi salarii la nivelul cerut de lege, pentru că „oricum nu sunt bani”, Guvernul modifică legea finanţelor publice locale, cu scopul de a reduce cu 5,5% cotele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale.

Cotele defalcate din impozitul pe venit scad de la 77% la 71,5%, pentru a asigura resursele necesare finanţării de la bugetul de stat a standardului de cost per elev/preşcolar în învăţământul preuniversitar, care include ca element de cost şi finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

De asemenea, actul normativ prevede eliminarea impozitului pe veniturile din pensii din baza de defalcare către bugetele locale şi rămânerea acestuia ca venit definitiv al bugetului de stat.

Sursa: Financiarul

Cu alte cuvinte, Guvernul vrea să ia bani de la bugetele locale şi să-i transfere la bugetul de stat. Asta în condiţiile în care Primăriile au cheltuieli suplimentare în perioada ierni, cu încălzirea, acordarea de ajutoare populaţiei, deszăpeziri etc. Să ne amintim că statul a redus deja subvenţia acordată pentru încălzire de la 350 de milioane de lei la 120 de milioane, punând şi mai multă presiune asupra bugetelor locale.

Dacă avem în vedere că bugetul Ministerului Educaţiei se reduce de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei, mă întreb unde se duc toţi aceşti bani pe care statul îi adună cu lăcomie, dar este foarte zgârcit atunci când trebuie să-i distribuie în interes public?

Ieri Traian Băsescu practic îi mulţumea lui Dumnezeu pentru că a trecut în sfârşit în Parlament Legea Asistenţei Sociale:

Slavă Domnului, ieri a trecut în Parlament legea care a redus numărul de programe naţionale la 9 de la 54, urmând să se facă o gestionare corectă a alocării resurselor pentru suport social acelora care într-adevăr au nevoie şi nu prin sistemul care a funcţionat până nu demult. Înainte de alegeri  toate guvernele au mai inventat nişte facilităţi pentru populaţie, care au fost destinate să mituiască votanţii în preajma alegerilor.

Sursa: Realitatea.net

Preşedintele e fericit că a mai făcut rost de un pumn de bani pentru clientela politică şi pentru mulţumirea celor de la FMI, care îşi aşteaptă banii înapoi cu dobândă, pe seama unor amărâţi care vor fi exterminaţi astfel mai repede.

Dar, aşa cum spune şi Băsescu, camarila portocalie mai are de trecut un hop:

Dacă până acum v-am vorbit de proiecte în implementare, ca urmare a trecerii prin Parlament a legilor, trebuie să vă spun că avem un mare hop, care sper să fie trecut în acest an, şi anume promovarea noii legi a sănătăţii.

Sistemul de sănătate românesc este un sistem rigid, un sistem în care spitalele sunt societăţi de stat, un sistem în care aportul privat este nesemnificativ, un sistem în care orice spital se adresează ministerului dacă vrea un aparat pentru radiografii, un sistem aş spune nefuncţional.

Obiectivul noii legi, care este, ca şi legea educaţiei, rezultat al unui raport făcut de o comisie prezidenţială neutră politic, dar cu specialişti de primă mărime, este o interferenţă puternică între finanţarea de la bugetul de stat şi finanţarea privată, lăsându-se companiilor posibilitatea de a-şi asigura suplimentar, decât asigurările de stat, deci de a-şi asigura suplimentar salariaţii, în funcţie de nevoi, de modul cum îşi negociază contractul la nivelul societăţii.

Sursa: Financiarul

Aparent este vorba de reformă, de modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului sanitar, adică „să fie mai bine”. Dar ce înseamnă această deplasare a asistenţei medicale dinspre stat către privat? Înseamnă că, treptat, se va renunţa la serviciile de sănătate gratuite, pentru că, nu-i aşa, privaţii vor vrea să facă profit, nu acte de caritate. Asta înseamnă că pe viitor, vor beneficia de servicii medicale numai cei care vor avea suficienţi bani. Restul vor fi sortiţi „ieşirii naturale din sistem”.

Toate aceste aşa-zise reforme, se fac chipurile într-un spirit „de dreapta” şi „spre binele tuturor românilor”, ceea este de fapt o contradicţie în termeni. Nu poţi fi în acelaşi timp şi de dreapta şi pentru toţi românii, pentru că dreapta, prin definiţie, apără numai interesele unei minorităţi privilegiate.

Lăsând la o parte aceste controverse ideologice, ceea ce uită domnul Băsescu, sau se face că uită, este faptul că, pentru ca acest stat „reformat” de dreapta – care nu mai este „stat social” -  să fie unul cu adevăral minimal, aşa în spirit neoliberal, ar trebui ca el să elimine şi taxele corespunzătoare serviciilor sociale reformate. Adică, dacă laşi oamenii să se descurce singuri şi „să muncească bine, ca să trăiască bine”, nu le mai iei taxe ca un neam prost de stânga!

Numai că la noi, în România lui Băsescu, lucrurile se petrec exact invers: nu numai că statul nu reduce taxele şi nu le elimină pe cele devenite inutile dar, dimpotrivă, măreşte taxele existente şi mai adaugă şi altele noi! Poate nu ştiaţi, dar de la anul toţi pensionarii, indiferent cât de mică le este pensia vor plăti contribuţia de 5,5% pentru sănătate. Nu la privat, ci la statul „reformat” al lui Băsescu!

Pentru că deviza liberalismului democrat portocaliu este: „îţi luăm toţi banii, ca să trăim noi bine şi tu descurcă-te cum poţi”!

Mă uitam azi pe nişte articole despre UNPR şi mi-a atras atenţia sigla acestei formaţiuni politice. Dacă o studiezi cu atenţie observi că aduce destul de mult cu stema nazistă. Să fie o coincidenţă, sau UNPR vrea  atât de mult să pară „de dreapta” încât a ajuns la „extrema dreaptă”?!

Sursa foto

Şi uitaţi-vă şi voi ce „badigarzi” au!

Ieri Traian Băsescu a avut o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel şi la final a declarat că România îşi menţine obiectivul aderării la zona euro pentru 2015.

“Ne menţinem obiectivul – şi îi rog pe ziarişti să nu zâmbească – de a intra în zona euro în 2015″, a spus şeful statului. “Nu credem într-o Europă fragmentată”, adăugat Băsescu, precizând că “un proces de integrare accelerată” reprezintă “soluţia de a ne afla la pupitrul de comandă a globalizării”.

Sursa: Gândul

Nu este pentru prima oară când Băsescu se declară un susţinător aprig al planurilor de globalizare  şi de desfiinţare a statelor naţionale, în trecut el invocând de mai multe ori necesitatea înfiinţării Statelor Unite ale Europei, fapt ce presupune “masive cedări de suveranitate”.

Pentru preşedintele României nu contează poporul român, nu îi pasă de suferinţele, pierderile şi privaţiunile la care cetăţenii pe care îi reprezintă ar fi supuşi, suplimentar, în cazul adoptării monedei euro de către ţara noastră. El vrea doar să se se afirme în faţa puterilor străine pe care le slujeşte cu credinţă.

În condiţiile în care mai multe ţări au renunţat la planul de aderare la zona euro, pentru a nu avea soarta Greciei, altele încearcă cu disperare să iasă, iar altele nu au adoptat euro niciodată şi trăiesc foarte bine, noi ardem de nerăbdare să ne “integrăm”.

Nu ştiu ce este în mintea domnului Băsescu  atunci când vorbeşte despre procesul de “integrare accelerată” şi “soluţia de a ne afla la pupitrul de comandă a globalizării”. Crede domnia sa cumva că odată cu trecerea la moneda euro salariile românilor vor sări de la 200 – 300 de euro cât sunt acum, la cele câteva mii cât este media europeană? În schimb preţurile la produse şi servicii se vor dubla sau se vor tripla, aşa cum s-a întâmplat şi în celelalte state, aflate la începutul adoptării monedei unice europene.

Pe urmă cine vor fi cei aflaţi la “pupitrul de comandă”? România ca stat, preşedintele ei aflat vremelnic la putere?! E clar că la pupitru se vor afla mereu cei care controlează din umbră economia, guvernele şi organizaţiile internaţionale, sau în orice caz statele puternice şi avansate ale Uniunii, nu un stat fost comunist, aflat la periferie şi cu o economie aproape distrusă.

Orice persoană care se pricepe puţin la economie şi nu este idioată sau ticăloasă poate înţelege şi explica ce înseamnă ca un stat european să adere la zona euro. Prin adoptarea euro ca monedă oficială, statul respectiv pierde total şi definitiv controlul asupra economiei naţionale, deoarece, pierzând dreptul de a tipări bani, este obligat, de câte ori are nevoie de capital, să recurgă la împrumuturi, ajungând la îndatorare eternă în condiţii impuse din afară şi în final la soarta Greciei şi a statelor care o vor urma.

Deci, în beneficiul cui doreşte Băsescu să realizeze aderarea României la zona euro?