Chiar dacă ecourile scandalului cu SMURD şi Raed Arafat s-au stins demult, iar protestele care durează de mai bine de două săptămâni aproape că s-au stins, guvernul Băsescu-Boc pare că nu mai conteneşte cu cedările şi concesiile făcute poporului român.

În discursul de la conferinţa de presă de ieri, Băsescu vorbea despre aplicarea în cadrul NATO a strategiei “smart defence” care ar avea ca rezultat achiziţionarea de către România a unui număr de avioane de luptă mai mic decât era obligată iniţial.

De asemeni, preşedintele a mai anunţat că se vor purta negocieri cu FMI pentru amânarea liberalizării preţului la gaze şi energie electrică, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.

Astăzi, Emil Boc a discutat cu delegaţia FMI posibilitatea unor măriri de pensii şi salarii în acest an şi se pare că cei de la FMI sunt de acord.

Deci, observăm că, deşi protestele din stradă nu mai reprezintă o ameninţare pentru Băsescu şi regimul său, iar opoziţia şi-a mai domolit atacurile, puterea continuă să facă paşi înapoi şi să cedeze poziţii câştigate anterior prin dictat şi aroganţă.

Să facem o listă cronologică a paşilor înapoi făcuţi de guvernul Băsescu-Boc:

-    Retragerea din Parlament a proiectului Legii Sănătăţii;
-    Repunerea în funcţie a lui Raed Arafat;
-    Amânarea cu un an a aplicării noii taxe auto;
-    Renunţarea la alegeri comasate;
-    Reducerea numărului de avioane de luptă pe care România trebuie să le achiziţioneze;
-    Amânarea liberalizării preţului la gaze naturale şi energie electrică;
-    Creşteri de pensii şi salarii în 2012;

Toate acestea arată că, deşi regimul lui Băsescu dispreţuieşte cetăţenii şi acţionează împotriva intereselor lor, se teme totuşi de voinţa populară şi de efectele unor nemulţuniri generalizate. Pe de altă parte aceste concesii demonstrează faptul că toate aceste măsuri de “reformă” nu sunt chiar atât de unice, obligatorii şi necesare, precum proclamă propaganda oficială, ci mai degrabă nişte cerinţe ale unor puteri externe care profită de slăbiciunea şi corupţia clasei politice româneşti.

Ne putem aştepta deci la cedări ulterioare, precum Roşia Montană, amânarea unor privatizări, abrogarea unor articole de legi anti-populare? Sau este doar o tragere de timp în aşteptarea unor condiţii mai prielnice pentru ca marinarul “să îşi ducă corabia la destinaţie”?

Preşedinţii nu pot să demisioneze în perioade de criză.

Traian Băsescu

În opinia mea umilă, cred că tocmai perioadele de criză sunt cele mai potrivite momente în care un preşedinte îşi poate da în mod onorabil demisia.

Comisioanele bancare au luat-o razna. De anul acesta, daca plănuiţi să retrageţi sume mari de bani fără să anunţaţi înainte banca, plătiţi 1% din valoarea tranzacţiei.

Şi taxa pentru administrarea contului curent ajunge până la 12 lei pe lună. Iar orice plată la ghişeu va costa până la 7 lei.

Multe bănci şi-au modificat comisioanele încă de la începutul anului, restul le măresc de acum încolo.

Taxele diferă de la o bancă la alta. Dacă primiţi salariul pe card, trebuie să ştiţi că angajatorul nu vă poate obliga să lucraţi cu o anumită bancă.

Astfel, puteţi alege o bancă mai mică, pentru că uneori acestea percep taxe şi comisioane mai mici decât cele practicate de marile instituţii financiare.

Sursa: InCont.ro

Acest lucru s-a întâmplat şi în 2011. Chiar de curând, m-am interesant la mai multe bănci care este comisionul de administrare pentru un cont curent şi am constatat că de la începutul anului trecut acesta s-a dublat sau chiar s-a triplat.

Mă întreb cum rămâne cu “mecanismele de piaţă”, cu “mediul concurenţial” privat care este preocupat să ofere clienţilor servicii cât mai bune la preţuri avantajoase? Eu zic să privatizăm tot! Şi salvările şi SMURD-ul…

Azi am avut de rezolvat nişte treburi şi am dat o raită prin Bucureşti. Am remarcat cu stupoare că, acolo unde altădată era o patiserie, o librărie, un magazin alimentar, sau de confecţii second-hand, acum, în spaţiul respectiv, poţi zări prin geamurile fumurii coşciuge, coroane de flori artificiale, lumânări groase de ceară albă şi alte accesorii macabre, iar deasupra intrării scrie, cu litere aurii pe fond negru, “Servicii funerare complete” sau “Servicii pompe funebre”, obligatoriu cu menţiunea “Non-Stop”.

Şi la mine în cartier s-au înmulţit acest gen de afaceri cu înmormântări! Chiar azi am numărat vreo 4 astfel de localuri. Într-unul din ele am zărit un tânăr de cel mult 22 de ani, înconjurat de capace de sicrie, aranjamente florale funerare şi lumânări, care stătea pe un scaun, într-o poziţie lejeră şi îşi butona de zor telefonul. Mă şi gândeam, oare ce salariu primesc aceşti oameni, care sunt obligaţi să trăiască jumătate din zi într-o astfel de ambianţă sinistră?

Cert este că astfel de afaceri – care au ca obiect de activitate asigurarea trecerii pe lumea cealaltă, în condiţii cât mai bune, a celor decedaţi – au mare succes în ultimul timp, având în vedere că, în plină criză, se deschid noi şi noi astfel de firme.

Şi de ce n-ar fi aşa? Doar Guvernul şi preşedintele nostru drag au oferit toate condiţiile necesare înfloririi industriei morţii! Pe lângă tăieri de salarii şi pensii, creşterea birurilor populaţiei, îndatorarea ţării la maxim, distrugerea economiei şi reducerea masivă a locurilor de muncă, aleşii noştri au creat şi un cadru legislativ propice: Legea Salarizării, Legea Pensiilor, Noul Cod al Muncii, Noul Cod Fiscal şi urmează la rând Legea Sănătăţii, care va fi cu siguranţă cea mai tare dintre toate!

Toate aceste “reforme” şi “măsuri” vor furniza materie primă din belşug pentru firmele de pompe funebre în următorii ani. Garantat!

Mai devreme sau mai târziu vom intra şi noi în zona euro cu toate necazurile şi exhibiţionismul de criză pe care îl trăim acum. De dimineaţă până seara mâncăm criza pe toate. O punem pe unt, pe pâine, pe biscuiţi şi crizuim.

Mugur Isărescu

Într-o democraţie autentică Parlamentul este cea mai importantă instituţie din stat. Fiecare parlamentar este reprezentantul unui număr de cetăţeni ai ţării şi are rolul de a reprezenta la nivel de stat voinţa şi interesele acestora. Teoretic el ar trebui să voteze legi şi să propună legi, în acord cu opţiunile celor care fac parte din colegiul pe care îl reprezintă.

De aceea ca să putem spune că trăim într-o democraţie, trebuie ca orice lege, hotărâre, decizie politică de importanţă naţională, înainte de a fi adoptată, promulgată, luată, trebuie să fie dezbătută în Parlament şi supusă votului senatorilor şi deputaţilor.

Ieri Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, pe care am urmărit-o în direct, în care, chipurile, a supus dezbaterii opiniei publice hotărârea pe ce care el deja o luase la Summit-ul UE, de la care tocmai s-a întors. În încheiere a declarat următoarele:

Eu mi-am asumat informarea Comisiei că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva, e problema lui.

După care a părăsit sala de conferinţă rânjind, în faţa camerelor de filmat şi făcând cu mâna audienţei. Astfel preşedintele nostru iubit a mai dat o palmă năpraznică peste bot democraţiei şi un scuipat între ochi poporului român, prea mult răbdător.

Sursa foto: Realitatea.net

În perioada 8 – 9 decembrie va avea loc Summitul de iarnă al UE. Liderii europeni se vor reuni la finele săptămânii viitoare la Bruxelles, summit-ul fiind considerat unul de importanţă crucială pentru viitorul zonei euro.

Se va discuta în special consolidarea prerogativelor instituţiilor europene în privinţa controlului bugetelor naţionale, prin modificarea tratatelor UE. Aceasta se referă, altfel spus, la acele cedări de suveranitate ale statelor membre despre care s-a tot vorbit.

Să vedem acum şi cam ce se aşteaptă de la statele naţionale în urma modificării tratatelor UE.

Potrivit CE, statele membre, inclusiv România vor fi obligate să supună Comisiei spre examinare proiectele de buget naţionale, pe care CE va avea dreptul să le modifice pentru a răspunde constrângerilor crizei, dacă acestea vor depăşi deficitul de 3% prevăzut de Pactul de Stabilitate. Proiecţiile bugetare nu vor mai fi realizate de guverne, ci de organisme independente.

Dacă un stat va intra în procedură de deficit excesiv, el va intra automat sub un regim de control crescut. Acesta presupune informarea regulată a Comisiei pe tot parcursul exerciţiului bugetar. Practic, un stat membru care va depăşi deficitul de 3% nu va mai putea angaja cheltuieli bugetare fără aprobarea Bruxelles-ului. Gradul maxim de control va fi exercitat asupra statelor care „prezintă riscuri grave de instabilitate financiară” şi presupune supraveghere strânsă din partea Comisiei şi Băncii Centrale Europene. În schimbul concentrării atributelor bugetare la Bruxelles, Comisia propune emiterea de eurobonduri ca formă de solidaritate.

Sursa: România Liberă

Acest mod de planificare al economiei, prin dirijare de la centru, nu vă aminteşte cumva de sistemul economic aplicat în fostul bloc comunist? Cu toate că ni s-a vorbit până ni s-a făcut lehamite de economia de piaţă, de liberalizare şi descentralizare, în aşa-numita perioadă de tranziţie, pe care am trăit-o în România în ultimele două decenii, acum ni se impune din nou un regim economic centralizat, dar de data asta centrul nici măcar nu mai este în ţara noastră!

Am fost speriaţi până de curând cu criza, cu ameninţarea unui război mondial, mai recent ni se profeţeşte prăbuşirea monedei euro în câteva zile şi suntem presaţi să acceptăm ca soluţie, în regim de urgenţă, o Uniune Europeană după modelul sovietic, când în realitate această uniune creată artificial şi adoptarea monedei unice sunt de fapt cauzele care au generat situaţia actuală.

Aşa cum spunea şi europarlamentarul Nigel Farage, într-o dezbatere televizată, această prăbuşire a zonei euro era previzibilă deoarece scopul pentru care a fost creată moneda europeană a fost unul politic, nu economic. Iar aceste renunţări la suveranitate fiscală şi bugetară ale statelor membre sunt o idioţenie şi vom regreta amarnic dacă vom lua astfel de decizii.

Am citit azi pe mai multe site-uri, o ştire care spune că circa 2.000 de medici din Slovacia, reprezentând un sfert din numărul total al medicilor care lucrează în această ţară, au demisionat în semn de protest pentru salariile mici cu care sunt plătiţi.

Până aici nimic neobişnuit. Deja ştim că în alte ţări cetăţenii protestează mult mai energic şi mai ferm decât la noi. Dar surpriza a venit când am citit şi despre nivelul de salarizare al medicilor din Slovacia, considerat de aceştia ca fiind nesatisfăcător.

Astfel, un doctor cu vechime redusă are un salariu cuprins între 550 şi 600 de euro, în timp ce un medic cu experienţă, specializat, câştigă între 1.000 şi 1.200 de euro lunar. Mi-a venit să râd atunci când am citit că guvernul le-a propus medicilor nemulţumiţi o creştere salarială lunară de 300 de euro, însă sindicatul a cerut una de cel puţin 700 de euro.

Păi la noi dacă cineva are un salariu de doar 300 de euro, tot consideră că are „un serviciu bun”! Iar la capitolul taxe şi preţuri suntem aliniaţi cu Europa şi pe alocuri chiar mai scumpi, atunci când vine vorba de preţuri la alimente şi bunuri de larg consum. Cu toate astea românii tac şi înghit, iar guvernanţii îşi fac de cap în continuare!

Traian Băsescu şi-a luat rămas bun de la fostul lider ţărănist şi a semnat în cartea de condoleanţe pusă la dispoziţia celor care l-au îndrăgit pe omul Ion Diaconescu. La ieşirea din sediul PNŢCD, Traian Băsescu a fost mustrat de o doamnă prezentă la priveghiul liderului ţărănist. În plus, se poate auzi cum un bărbat dintre cei rpezenţi la sediul PNŢCD, în acel moment, strigă “Trăiască Regele!”, chiar atunci când Traian Băsescu se îndrepta către maşină. Imaginile au fost prezentate, în exclusivitate, în cadrul emisiunii „Sinteza zilei“, cu Mihai Gâdea.

„Păcat că nu pot să vă spun nimic. Lumea moare de foame şi dumneavoastră şi familia aţi făcut nişte averi uriaşe. Şi fiica dumneavoastră se scaldă în lux, iar copiii ţării mor de foame“, l-a apostrofat o doamnă pe preşedintele Băsescu în timp ce acesta se urca în maşină.

Sursa: Antena3

Vreau să spun că ştirea asta pur şi simplu m-a uns pe suflet! Mă mir că nu a făcut-o şi pe femeia asta “ţigancă împuţită”! Sau mai bine “babă împuţită”?!

Aflat în judeţul Dâmboviţa, primul-ministru Emil Boc a fost luat la rost de un grup de pensionare care i-au reproşat că alocaţiile sunt mici, pensiile mici şi preţurile foarte mari. Boc a aplicat formula  băsesciană de succes, arătarea cu degetul către alte ţări europene, care chipurile ar avea probleme mai mari ca România:

Vedeţi că şi în Grecia şi în Germania şi în Franţa şi peste tot sunt necazuri. Acuma încercăm să ne chibzuim cu cât avem ca să putem să mergem mai departe.

Dar premierul ştie oare că o pensie obişnuită în Grecia este cam cât un salariu de angajat la multinaţională în România?!  De exemplu directorul la firma unde am lucrat ultima oară avea un salariu net de 1000 de euro, adică mai puţin decât ia pe lună un pensionar grec, ca să nu spun german sau francez!

Decât să caute mereu scuze, actuala guvernare ar trebui mai degrabă să îşi recunoască incompetenţa şi corupţia şi să nu mai facă “chibzuiala” pe principiul “totul la noi, nimic pentru populaţie”!